Dictionar de astronautica
BIOLOGIE SPATIALA
BIOLOGIE SPATIALA - ramura a biologiei care foloseste tehnica si metodele
astronauticii. Ample cercetari teoretice si experimentale in domeniul
biologiei s-au efectuat cu sateliti stiintifici, tehnologici si
specializati, nave cosmice automate si pilotate, statii orbitale
locuibile, rachete. Cercetarile de biologie au fost in atentia
specialistilor inca de la primele lansari de obiecte cosmice. Este
semnificativ ca al doilea satelit artificial al Pamantului, Sputnik-2, lansat la 3 noiembrie
1957, avea in compunerea sa o cabina ermetica, cu microclimat si
amenajare corespunzatoare pentru gazduirea unui animal de experienta
(catelusa Laika). Aceasta misiune, cu durata de 7 zile, desi s-a
incheiat fara recuperarea cabinei, a incurajat actiunile pregatitoare
pentru zborul inaugural al omului in cosmos. Anul 1960 a fost decisiv
in atingerea obiectivului "omul in cosmos", premisa reusitei
constituind-o recuperarea cabinelor spatiale cu animale de experienta
imbarcate si suportarea fara traume sau urmari a solicitarilor din
timpul zborului. Cercetarile biologice pe satelitii artificiali ai
Pamantului au cunoscut o extindere si imbogatire tematica odata cu
disponibilizarea de nave Vostok
si trecerea lor in contul seriei Cosmos,
precum si cu inscrierea in aceasta serie a unor cosmonave de tipul Soiuz, de asemenea disponibilizate
pentru experimentari diverse, inclusiv testari prealabile ale unor
sisteme si procedee noi, perfectionate. Cu sateliti din seria Cosmos, ca si anterior cu sateliti
din seria Vanguard si OV, s-au trimis in spatiu
esantioane biologice, mai ales pentru cunoasterea efectelor reale ale
radiatiilor cosmice asupra materiei vii, dar si pentru alte
interactiuni, modificari si manifestari diverse ale obiectelor expuse.
Au zburat in cosmos: catelusele Laika (Sputnik-2,
satelit nerecuperat), Belka si Strelka (Sputnik-5), Pciolka si Miska (Sputnik-6, satelit nerecuperat)
Cerniska (Sputnik-9) si
Zvezdocika (Sputnik-10),
Veterok si Ugoliok (Cosmos-110).
De asemenea au zburat maimutele Bonny (Biosatelitte-2)
si Enos (Mercury), Martine si
Pierrette (in rachete Vesta),
alte maimute (Cosmos-1.380),
broaste testoase, broaste, soareci si sobolani. Acestora li se adauga
pesti, viespi si gargarite, muste, tantari, precum si paianjenii
Arabelle si Anita, pe statia orbitala Skylab,
pisici in rachete geofizice franceze. Programul american de
explorari bio-medicale cu ajutorul satelitilor automati(v. Biosatellite si OFO) si navelor pilotate a urmarit
elaborarea de metode si tehnica spatiala pentru cercetarea efectelor
imponderabilitatii prelungite si radiatiilor cosmice asupra
organismelor vii. Unele capsule cu obiecte biologice au fost bombardate
cu protoni de la o sursa radioizotopica (strontiu-85), controlata, ca
energie si intensitate, pentru a nu se depasi 30 roentgen/h. Asa s-au
iradiat, de exemplu , oua de musca, intr-un compartiment inelar din
apropierea sursei. Alte experiente s-au facut cu diferite rasaduri,
urmarite in dezvoltare prin fotografiere la diferite intervale de timp.
S-a observat ca frunzele de piper se inclina in imponderabilitate,
atingand tija plantei dupa 18 ore, dezorientarea incetand insa dupa
revenirea plantei pe Pamant. Au fost evidentiate modificari genetice la
insecte si accidente in cromozomii plantelor salbatice. Dupa
imponderabilitate si expunere la radiatii o viespe femela a
devenit mai fecunda si a trait mai mult, pe cand asupra altor obiecte
biologice cazul embrionilor de oua de broasca - efectele acelorasi
factori au fost distructive. Biologia si medicina cosmica au progresat
rapid odata cu trecerea la operatii in cosmos cu nave pilotate. S-au
dezvoltat asemenea cercetari pe navele cosmice automate si pilotate (Soiuz, Apollo, Zond, Space Shuttle),
precum si pe statiile orbitale locuibile (Skylab, Saliut, Spacelab).
Experientele principale imbarcate pe navele cosmice si statiile
orbitale au fost: Biostack,
Bioblock, Biotron, Cytos, Levkoi, MEED, Minerva, MRSEE, Oazis, Polinom,
Rytm, Sirena, Space Sled s.a. Un program amplu de cercetari
biologice s-a efectuat pe statia Skylab
cu drosofile, pesti (intr-un acvarium), icre (au fecundat), doi
paianjeni (in 3 zile unul dintre ei a tesut o panza completa), un cuplu
de tantari, 6 soareci de desert s.a. Diverse studii si experiente de
biologie spatiala s-au realizat in cadrul misiunilor cu navele Soiuz si statiiile orbitale Saliut. S-au imbarcat mici sere, cu
sistem ecologic experimental, instalatii si aparatura speciala, variate
esantioane biologice, materiale pentru experiente s.a. La zborul comun Soiuz-Apollo (15-21-24 iulie 1975),
intr-un container cu pereti transparenti s-au introdus ciuperci cu
inel, care se dezvolta adaugand zilnic un inel, servind astfel la
obtinerea de date pentru intelegerea ritmului inmultirii celulelor.
Importante experiente de biologie spatiala s-au efectuat si pe
rachetele geofizice, in cele 5-6 minute cat se instaleaza starea de
imponderabilitate. Pe rachetele franceze Veronique (1962) s-au imbarcat
soareci albi, in custi speciale, animalele avand electrozi implantati
in creier. Experiente similare s-au efectuat apoi, in octombrie 1963,
cu pisici, la fel pregatite, si in martie 1967, cu 2 maimute (Martine
si Pierrette), lansate cu rachete Vesta.
Un aspect distinct al biologiei spatiale il constituie prepararea de
seruri si vaccinuri, cu proprietati deosebite, in laboratoarele
spatiale, in vid si imponderabilitate. S-au demonstrat posibilitatile
de izolare a unor enzime, de efectuare a operatiilor de diluare a
sangelui, de obtinere de vaccinuri contra diabetului, paraliziei
musculare, leucemiei s.a. Pentru zootehnie s-au testat modalitati de
izolare a celulelor purtatoare de gene, cu posibilitatea controlului
fecundarii artificiale. Separarea cromozomilor (care decid natura
sexului) in imponderabilitate a reprezentat o alta precupare de
perspectiva. Experiente de cultura a bacteriilor si fermentare
bilologica s-au facut pe navele cosmice
Soiuz si Apollo si pe
statiile orbitale Saliut, Skylab si Spacelab.
|
|
