Dictionar de astronautica

• Cosmos-110, lansat la 22 februarie 1966, pe orbita aparte, la 187/904 km (51,9^o), a fost recuperat dupa 22 de zile. Avea la bord cainii Ugoliok si Veterok, fiecare in cabina sa, iar in containere separate, diferite esnatioane biologice (fermenti, seruri de sange, preparate de albumina, specii de clorella, bacterii lisogene). Cainilor li s-au introdus sonde in inima si electrozi in creier, inainte de zbor, si li s-au recoltat sange, pe cale automata, pe timpul zborului. S-a masurat doza de radiatii in diferite puncte ale cabinelor, precum si pe harnasamentele cainilor.
• Cosmos-368, lansat la 8 octombrie 1970, a purtat in cosmos, timp de 6 zile, nevertebrate, bacterii, celule de mamifere s.a.
• Cosmos-605, lansat la 31 octombrie 1973, si recuperat dupa 22 de zile, a imbarcat 45 de soareci albi, 6 broaste testoase de stepa, gargarite, insecte si alte obiecte biologice. Broaste testoase de stepa fusesera imbarcate si pe nave Zond, in cadrul carora au fost examinate in zbor timp de 45 de zile.
• Cosmos-690, lansat la 22 octombrie 1974, identic cu precedentul, a fost recuperat dupa 22 de zile de zbor. Misiunea realizandu-se in cadrul Intercosmos, la pregatirea experientelor au participat si specialisti romani. Soareci albi, liberi in custi individuale, au fost expusi la radiatii emise de o sursa radioactiva (cesiu 137). Animalele au fost iradiate in ziua a 10-a a zborului, similar efectelor unor eruptii solare intense, fara a se depasi 32 rad/ora; langa fiecare animal era fixat un dozimetru. S-a constatat o radiosensibiliatate a animalelor iradiate in imponderabilitate, in cazul lor trebuind prelungita perioada de readaptare de dupa zbor. Un sistem electronic perfectionat a permis cunoasterea dinamismului soarecilor, fara sa se apeleze la electrozi implantati (fiecare animal constituia nucleul unui solenoid, incat deplasarile sale, inducand un curent, erau semnalate si masurate pe aceasta cale.
• Cosmos-782, lansat la 25 noiembrie 1975 si recuperat dupa 20 de zile, similar cu precedentul, a avut compartimentul biologic divizat in doua: deasupra unei platforme fixe se afla un cilindru scurt, cu diametrul de 66 cm, cu posibilitatea de punere in rotatie (29 rot/min), pentru a se crea o gravitatie artificiala; 12 compartimente periferice ale cilindrului asigurau o gravitatie egala cu cea terestra, iar alte patru, mai apropiate de axa de rotatie, asigurau 0,6 g. 20 de soareci erau mentinuti in imponderabilitate, iar 10, in conditii de gravitatie similare celor terestre. Au fost imbarcati soareci si broaste testoase, culturi de tesuturi de mamifere, pentru studierea morfologiei celulare si fiziologice, oua de crevete si icre, un peste care se reproduce si suporta temperaturi de pana la 38^oC, ciuperci, larve si fungi, muste drosophile, boabe de tutun, fasole, untisor, laptuca s.a.
• Cosmos-936, similar cu precedentii, a fost lansat la 3 august 1977, tot ca satelit international, cu participarea si a specialistilor romani la pregatirea experientelor. A avut doua centrifuge, cu ajutorul carora s-au efectuat noi studii asupra celulelor si functiilor lor, efectelor spatiului asupra fiziologiei, biochimiei, longevitatii si morfologiei unor esantioane biologice (hematii, tesut de ochi, tesuturi osoase, celule de ficat s.a.), urmarindu-se descoperirea de enzime care fac posibila transformarea hidrocarbonatilor in lichide si izolarea substantelor care favorizeaza sau blocheaza reproducerea celulara. Experientele americane imbarcate au inclus cercetarea pe musculite de fructe a fenomenului de imbatranire in imponderabilitate, iar cele franceze, studierea efectelor radiatiilor cosmice pe celule vii si seminte de plante, experiente de imunologie si o experienta de radioreceptie.
• Cosmos-1.129, lansat la 25 septembrie 1979, satelit biologic de cooperare internationala. Pe langa echipamentele de baza, rusesti, a imbarcat aparatura pentru 13 experiente, poloneze, americane, franceze, cehoslovace, romanesti, ungare, bulgare si germane. Experientele biologice s-au facut in principal pe 38 de soareci (30 in custi individuale), dar si pe vietati, preparate biologice, plante si seminte s.a. Soarecii primeau hrana, automat, de 4 ori pe zi. Experientele principale au fost: Ontogeneza, realizata intr-un bloc-vivarium, cu pereti transparenti, in care se gaseau 6 soareci femele si doi masculi, separati initial. In cea de-a treia zi de zbor a fost telecomandata deschiderea unei trape, prin care animalele au putut circula dintr-o parte in alta. S-au cercetat posibilitatile de conceptie si dezvoltare embrionara la mamifere in imponderabilitate. Provedenie (comportament), constand in masurarea temperaturii si ritmului circadian al animalelor si examinarea dinamicii proceselor nervoase din creier. Preferinta gravitationala, pe o platforma centrifuga (biogravistat), muste drosphile puteau alege una din cele 3 zone de preferinta, intre 0 g si 1 g, pentru a-si depune ouale. Biobloc, experienta franceza de radiobiologie (cercetarea efectelor celulare ale ionilor grei din radiatia cosmica). In cabina s-au fixat, in diferite puncte, mai multe dozimetre de radiatii cosmice galactice, un dispozitiv electrostatic (300 kV) de protectie la radiatii a echipajelor s.a.
• Cosmos-1982 cabina de tipul Vostok, plasat pe orbita eliptica si recuperat dupa 7 zile. La pregatirea experientelor au cooperat mai multe tari, S.U.A., Franta s.a. Pentru prima data un biosatelit rus a imbarcat maimute. Acestea, doua, Rhesus, de 5 kg fiecare, avand una 3 ani, iar cealalta 4 ani, au calatorit in cabine separate, purtand scafandri cosmici realizati in Franta. Li s-au implantat electrozi in creier, muschi, plamani si sub piele. S-au urmarit redistribuirea sanguina in imponderabilitate si influenta sa asupra schimburilor de apa si saruri in corp. Un microprocesor francez a inregistrat modificarile fiziologice ale primatelor in zbor (experienta "Algorithme"). Intr-o incinta speciala s-au aflat 10 soareci, pentru studierea efectelor imponderabilitatii asupra dezvoltarii embrionare. Soarecii au fost fecundati cu 10-13 zile inainte de zbor, astfel ca nasterile sa se produca in prima zi de dupa recuperare, experienta s-a reluat, pentru a obtine fecundarea pe timpul misiunii orbitale. La misiunea Cosmos-1.129 s-au obtinut descendenti de la muste drosophile, unii prezentand mutatii surprinzatoare (o singura aripa, fara picioare s.a.).