Inceputurile Universului
Sistemul solar
Cometele
Fenomene astronomice
Stele
Constelatii
Articole
Dictionar de astronautica
OnLine Radio

Dictionar de astronautica

ARIANE

ARIANE - racheta purtatoare vest-europeana (dezvoltare a proiectelor Europa-2 si Europa-3), cu trei trepte; 47,4 m lungime totala la start, 207 t (90% propergol, 9% structura, 1% incarcatura utila). Primul etaj, L-140 (circa 140 t propulsant); 160 t masa initiala, 18,4 m lungime, 3,8 m diametru, contine 147,67 t ergoli stocabili (UDMH si N2O4; impuls specific, 281 s); 4 motoare cu turbopompa si camera de ardere la presiune joasa (245 tf tractiunea la start; durata de functionare, 145 s). Etajul al doilea, L-33: 36,8 t, 11,5 m lungime, 2,6 m diametru; un singur motor (tractiunea, 70 tf), asigurat cu 33 t ergoli (aceiasi ca si pe treapta de baza, cu impuls specific 293 s); durata de functionare, 132 s. Ultimul etaj, H-8: 9,4 t, 9 m lungime, 2,6 m diametru; motor unic, cu oxigen si hidrogen lichid (tractiunea, 6 tf), asigurat cu 8,2 t ergoli; impuls specific, 440 s; functioneaza 10 min. Separarea etajelor se face pirotehnic; indepartarea etajelor, prin retrofuzee cu pulbere pe etajul inferior si fuzee de accelerare (tot cu pulbere) pe cel superior. Coafa (800 kg, 8,6 m lungime si 3,2 m diametru), cu declansare la 110 km altitudine. Permite lansarea simultana a doi sateliti de talie medie, suprapusi in sistem SYLDA. Performante: 1.700 kg in orbita de transfer geostationar (200/36.000 km; 8,6o), respectiv o tona in orbita geostationara, prin folosirea motorului de apogeu cu pulbere Mage-3 (692 kg). Prin ameliorari tehnologice este posibila cresterea incarcaturii utile la 1.950 kg (in anul 1983), apoi la 2.300 kg (in anul 1984), corespunzator performantelor lui Shuttle cu etaj superior SSUS-PAM, si 2.900 kg ulterior, prin asociere de boostere cu pulbere, cu tractiunea de 157 kN, si cresterea la 200 t a cantitatii de ergoli din primul etaj. S-au facut studii de recuperare a etajului de baza, prin parasutare si flotare pe mare. Programul lansarilor se refera la satelitii Exosat, MARECS-B (cu "pasager" satelitul Sirio-2), ECS-1; ECS-2 Telecom-1, 2, Meteosat-3, MARECS-C, D; Intelsat 3 (exemplarul nr. 6); H-SAT; ECS-3, 4, Arabsat, Palapa-2, Satcol, Nordsat. La primul tir (din Guyana, de la Kourou), simbolizat LO 1 (24 decembrie 1980), s-au verificat cu succes racheta si tehnica de lansare. Partea superioara a rachetei s-a plasat pe orbita de transfer geostationar stabilita, la 201,8/35.759 km. LO 2 (23 mai 1981), esec la start, cu satelitul stiintific vest-european Firewheel, de 1.104 kg, si satelitul vest-german pentru radioamatori Oscar-9, de 92 kg. LO-3 (19 iunie 1981), tir reusit, finalizat prin plasarea pe orbita geostationara a satelitilor Meteosat-2, vest-european, de 699 kg, si Apple, indian, de 670 kg, ambii constituind incarcaturi utile constituite in cadrul programului APEX. Capsula tehnologica CAT-3, de 266 kg, a ramas pe orbita de transfer geostationar (200/36.000 km; 10,5o). LO 4 (20 decembrie 1981), tir reusit, finalizat prin scoaterea pe orbita a satelitului MARECS-1, de 1.006 kg, primul satelit geostationar maritim vest-european. Incepand cu cel de-al cincilea tir, lansarile nu mai sunt experimentale (LO), ci operationale (L), prevazandu-se astfel: L5/ 10 septembrie 1982 cu Marecs-2 si Sirio 2; esec. L6/ 1982 cu Exosat, iar L7/ 1983, cu ECS-1. Rachetele se realizeaza in versiune:
  • Ariane 1 poate scoate 1,7 t in orbita de transfer geostationar (200/36.000 km, 9,5o), respectiv 900 kg in orbita geostationara; echivaleaza racheta americana Atlas-Centaur.
  • Ariane 3, versiune ameliorata, pentru 2,3 t in orbita de transfer geostationar (echivalentul a doi sateliti de clasa Thor Delta 3.910), cu reducerea cu 30% a costului masei satelizate. Se prevad motoare mai puternice pe fiecare treapta si 10 t ergoli criogenici (in loc de 8 t), iar lansarea este asistata de doua bustere a 7 t fiecare (60-65 tf tractiune unitara). Fara rachete auxiliare, racheta devine Ariane 2. S-a prevazut sa intre in serviciu din 1983, iar din 1984 i s-a se recuperat prima treapta.
  • Ariane 4/1985 poate scoate 2,9 t in orbita de transfer geostationar, respectiv doi sateliti, unul din clasa "TV directa", iar celalalt, de telecomunicatii. Imbarca 190 t ergoli stocabili (UDMH si N2O4), precum si o cantitate crescuta de ergoli criogenici si se prevede cu 4 bustere.
  • Ariane 5/1990, versiune bietaj (3,8 m diametru si 4,5 m diametrul coafei purtatoare) pentru scoaterea a 10 t in orbita circumterestra joasa (200 km, 30o), fata de 4,5 t in versiunea Ariane 1, respectiv 2,7 t in orbita geostationara. Etajul superior, criogenic, imbarca 40 t ergoli, pentru unicul motor al treptei, cu tractiunea de 60 tf. Se putea prevedea propulsor suplimentar sub coafa purtatoare a incarcaturii utile si chair un al patrulea etaj, cu pulbere ori cu ergoli stocabili. Proiecte conjugate: Minos (statia automata cu putere instalata de 10 kw) si Hermes (cosmoplan hipersonic de 10 t, cu 5 locuri si 1,5 t materiale).






Copyright 2004 - Toate drepturile rezervate
webmaster - Marilena Ion