Dictionar de astronautica

• Modulul de comanda (CM, Command Module), cabina navei (5,6 t; diametrul, 3,92 m; inaltimea, 3,66 m), conica, cu scut termic la baza. Spatiul interior, cilindric, avea diametrul de 2,9 m si inaltimea de 70 cm; deasupra se aflau o ecluza si dispozitivul de cuplaj cu modulul lunar, iar intr-o nisa, 8 parasute si 3 motoare flotoare (se umflau automat la contactul cu apa si redresau cabina daca ameriza cu varful de jos). in cabina se aflau, alaturate, 3 fotolii rabatabile si pupitrul de comanda, unde se concentrau datele tehnice de zbor si de asigurare si de unde puteau fi actionate comenzile. Astronautii se odihneau toti o data; doi astronauti dormeau in saci alpini, sub fotoliile laterale, iar al treilea, in fotoliul din mijloc, legat cu curele si pastrand castile la urechi, pentu a putea fi trezit la nevoie. Masa o luau impreuna; aveau la dispozitie alimente deshidratate, portionate in pungi ermetice. Pe un perete al cabinei se aflau doua robinete, unul cu apa calda (70^oC), iar celalalt cu apa rece (13^oC). Rezerva de apa de baut era completata din pilele de combustibil, iar cea pentru termoreglare si igiena, prin recuperarea vaporilor de apa si deseurilor fiziologice lichide. Se dispunea si de o farmacie mica. Dozimetre individuale s-au aflat in fiecare cabina, si in modulul lunar. La fiecare misiune astronautii au avut pregatita o ranita cu articole de supravietuire la aterizare fortata, continand: un combinezon usor, o butelie cu apa, ochelari de soare, un radioemitator, o lotiune impotriva arsurilor, precum si un colet cu barca pneumatica, substante colorante, pulbere impotriva rechinilor si unelte de pescuit.
• Modulul lunar (LM, Lunar Module), vehicul de debarcare pe Luna din complexul Apollo, utilizabil numai in afara mediului atmosferic. Era purtat in carenajul rachetei purtatoare. A avut forma tronconica, cu baza mare asezata direct pe sectiunea cilindrica a rachetei si baza mica adaptata modulului de serviciu. La restructurarea vehiculului lunar, dupa separarea navei (cabina si modul de serviciu) se comanda desfacerea adaptorului si modulul lunar era extras, dupa o prealabila jonctiune. Trenul cosmic se rotea de 180^o (pe traiectoria spre Luna nava modulul lunar avea dispunere frontala); in jurul Lunii nava se detasa si cele doua obiecte evoluau autonom. Compunere: doua blocuri suprapuse; etajul de debarcare (treapta inferioara) si etajul scensional. Incepand cu misiunea Apollo-14 s-a modificat amenajarea, trebuind sa fie transportat un automobil electric (LRV) si alte materiale. La decolarea de pe Luna, etajul de debarcare devenea platforma de lansare. Cabina modulului (5,6 m³) era amenajata pentru doua persoane; mediu de oxigen (0,3 at). Selenautii stateau in picioare, unul langa altul, avand in fata fiecare cate un hublou. Intre hublouri se aflau panoul de comanda, cu acces la calculatorul principal, ecranul de afisaj si semnalizatoarele de navigatie. In partea dreapta, radarul de intalnire, instalatia de climatizare, pupitrul calculatorului de rezerva. Deasupra carenajului motorului erau asezati scafandrii (PLSS). Locurile de dormit (in saci): unul pe carenajul motorului, celalalt pe planseul cabinei. Iesirea in exterior se facea printr-o trapa patrata, in fata, sub panoul de comanda principal. In fata trapei s-a dispus o mica platforma escamotabila, pentru coborare pe sol, pe o scara de aluminiu, de-a lungul piciorului din fata. O alta trapa, circulara, conducea spre cabina navei; un hublou dreptunghiular, permitea observarea apropierii la amaraj.
  
• Modulul de serviciu (SM, Service Module), compartimentul motor al navei Apollo; 23,2 t; cilindric (diametrul, 3,92 m; inaltimea, 6,7 m). Baza cabinei era alipita la baza cilindrului. Motor SPS, in articulatie cardanica; 360 kg (lungimea, 3 m), cu ajutaj central (diametrul sectiunii de iesire, 2,85 m); tractiunea, 9.300 kgf; asigurat pentru 50 de actionari. Combustibil: aerozina-50 si tetraoxid de azot. In compartimentul central se aflau butelii de heliu, pentru presurizarea rezervoarelor de combustibil. In spatiul inelar dintre acest compartiment si peretele exterior s-au creat 4 sectiuni, cu rezervoarele de carburant si cele de oxidant ale motorului principal si 3 pile de combustibil, fiecare de 110 kg (1,4, 2,2 kw). Pe un inel exterior s-au fixat 4 grupe a cate 4 motoare de stabilizare (tractiunea individuala, 45 kgf), cu rezervoare proprii de carburant (monometil hidrazina) si oxidant (tetraoxid de azot). Antena directiva.

• Apollo-1 (26 februarie 1966), nava prototip, in zbor balistic. Inainte de atingerea vitezei maxime de reintrare (prin actionarea motorului propriu), cabina s-a desprins de modulul de serviciu si a amerizat. Durata zborului, 39 min.
• Apollo-2 (5 iulie 1966), misiune preliminara, de evaluare. Racheta Saturn-1 B a plasat pe orbita un container de 26 t (corpul treptei S-IV B, cu compartimentul echipamentelor si un rezervor de 10 t de hidrogen lichid). La putin timp dupa scoaterea in cosmos rezervorul a explodat.
• Apollo-3 (25 august 1966), nava automata, pe traiectorie balistica. S-a experimentat etapa finala a zborului selenar; motorul modulului de serviciu a fost reaprins de 3 ori; viteza cabinei la separare, 8,5 km/s. Reintrare controlata; amerizare dupa 39 min de zbor. La 27 ianuarie 1967 - drama la Cape Kennedy: echipajul Virgil Grissom, Edward White si Roger Chaffee, destinat sa testeze in spatiu nava Apollo, a pierit (carbonizat) in timpul unui antrenament la sol (incendiu in cabina).
• Apollo-4 (9 noiembrie 1967), misiune tehnica, de evaluare. Prima lansare a rachetei Saturn-5 (tractiune, 3.400 tf), cu nava Apollo fara echipaj. S-a realizat un satelit de 126 tone (ultima treapta, S-IV B, impreuna cu nava). Dupa prima revolutie a fost actionat din nou motorul ultimei trepete: apogeul noii orbite, la 18.200 km. Manevre cu motorul modulului de serviciu: de doua ori pentru indepartarea apogeului, a treia oara pentru patrunderea in atmosfera cu cea de-a doua viteza cosmica.  Durata zborului, 8 ore 31 min. Amerizare.
• Apollo-5 (22-23 ianuarie 1968), misiune tehnica, de evaluare. S-a experimentat in orbita circumterestra modulul lunar, nepilotat, lansat cu o racheta Saturn-1 B. Incidente.
• Apollo-6 (4 aprilie 1968), misiune tehnica, de evaluare. O racheta Saturn-5 a scos in orbita o nava Apollo fara echipaj. Incidente. Orbita, eliptica, cu apogeul la 22.000 km; reintrarea in atmosfera cu 10 km/s.
• Apollo-7 (11-22 octombrie 1968), misiune de testare a cabinei navei. Cu o racheta Saturn-1 B a fost plasata pe orbita circumterestra nava fara modul lunar, pilotata. Echipaj: Walter Schirra, Walter Cunningham si Donn Eisele. Motorul Principal a fost actionat de 8 ori, in regim de impuls scurt si de lung. Verificari tehnice si de navigatie.
• Apollo-8 (21-27 decembrie 1968), misiune pre-operationala: prima satelizare circumlunara a unei nave cu echipaj (fara modul lunar); 29 t. Lansarea cu racheta Saturn-5, din orbita de asteptare. Echipaj: Frank Borman, James Lovell si Williams Anders. La 24 decembrie, orbita circumselenara, la 112/312 km, apoi (dupa 5 ore) la 112 km; 10 revolutii. Amerizare.
• Apollo-9 (3-13 martie 1969), misiune pre-operationala: nava completa a fost scoasa in orbita circumterestra. Echipaj: James McDivitt, David Scott si Russel Schweickart. Restructurarea navei, apoi: testat motorul principal; actionat motorul treptei de debarcare a modulului lunar (fara separare); Schweickart a iesit din cabina modulului lunar in spatiu, imbracat in scafandru selenar. La 7 martie, la comanda echipajului sau, modulul lunar s-a desprins; a fost simulata operatia selenara (in doua reprize a fost actionat motorul treptei de debarcare, apoi a fost largat etajul inferior si actionat motorul treptei ascensionale); s-a efectuat cuplajul cu nava; echipajul s-a reconstituit in cabina modulului de comanda, dupa care etajul ascensional a fost abandonat. Experiente tehnice si stiinifice.
• Apollo-10 (18-26 mai 1969), misiune de omologare: zbor spre Luna al navei complete. Echipaj Thomas Stafford, Eugene A. Cernan si John Young; primii doi au alcatuit echipajul selenar. Satelizare in jurul Lunii la 21 mai; manevra de circularizare a orbitei (112 km). S-a desprins modulul lunar, apoi manevra pentru orbita de apropiere: 15/360 km. Fotografii din cabina, cartografiere, precizarea campului gravitational selenar. S-a separat treapta de debarcare; intalnire si cuplaj al treptei ascensionale cu nava; abandonarea etajului selenar. In evolutie circumlunara, 61 ore 30 min. Amerizare.
• Apollo-11 (16-20-24 iulie 1969), misiune inaugurala: prima expeditie pamanteana pe un alt corp ceresc. O racheta Saturn-5 a scos pe orbita (183/189 km) ultima sa treapta, plus modulele navei. Echipaj: Neil Armstrong, Edwin Aldrin si Michael Collins. Dupa doua revolutii vehiculul a iesit pe traiectorie spre Luna. La 19 iulie se afla pe orbita circumselenara, la 113/312 km; 100/122 km, apoi circulara, la 106 km. Debarcarea modulului lunar (Eagle), cu Armstrong si Aldrin la bord, la 20 iulie, in Marea Linistei. In aceeasi zi la orele 21:56 Neil Armstrong a pasit pe solul lunar; Aldrin l-a urmat dupa 10 min. Activitate extravehiculara, Armstrong 2 ore 24 min; au fost instalate pe sol o camera TV, statia ALSEP, un reflector laser si o vela de vant solar (readusa); selenautii au cules mostre de roca (20,7 kg); au facut fotografii. Au fost depuse pe sol 5 medalii cu efigiile astronautilor disparuti: Iuri Gagarin, Vladimir Komarov, Vitgil Grissom, Edward White si Roger Chaffe. Popas pe Luna 21 ore 36 min 16 s. Incheierea zborului, prin amerizarea cabinei Columbia la 1,6 km departare de locul vizat. Urmeaza alte 6 expeditii.
• Apollo-12 (14-24 noiembrie 1969). Echipaj: Charles Conrad, Richard Gordon si Alan Bean. Dupa restructurare racheta purtatoare a fost impulsionata spre Luna, pentru a provoca un seism (sesizat de seismograful statiei ALSEP). Nava s-a inscris pe traiectorie balistica hibrida (apropiere pana la 3.000 km de Luna); franarea, la survolul fetei opuse a Lunii, si satelizare (114/ 313 km, apoi 100/122 km). Separarea vehiculelor. Manevra cu motorul modulului de debarcare, pentru o orbita echiperiod: 15/110 km. Franare la tractiunea maxima (4.750 kgf); de la inaltimea de 150 m, comenzi manuale. Aselenizarea, in Oceanul Furtunilor, la 180 m de statia Surveyor-3. Conrad si Bean, in doua reprize, au iesit pe suprafata Lunii (3 ore 44 min). Au instalat camera TV, antena parabolica, mira colorimetrica, drapelul american, vela de vant solar, seismometrul, statia ALSEP (au conectat sursa cu izotopi radiactivi SNAP-27). Observatii, fotografii; prelevare de roci (34,1 kg). Somn 9 ore (in hamace calduroase). Au abordat statia Surveyor-3, aselenizata la 20 aprilie 1967. Au parcurs 1,5 km la prima iesire si 1,7 km la a doua. In zona explorata era praf (3-7 cm). Popas pe Luna 31 ore 31 min 18 s; activitati extravehiculare 7 ore 29 min. Start vertical; dupa 7 min treapta ascensionala realiza orbita: 16,7/87 km, circularizata apoi la 78 km. Jonctiune a doua zi; manevre line comandate pe ultimii 60 m. Reconstituirea echipajului,  desprinderea treptei ascensionale si actionarea motorului acesteia ca retroracheta, pentru impact selenar tangential, nu departe de Surveyor-3. Inca o zi evolutie in jurul Lunii; observatii si masuratori. Desatelizare, prin actionarea motorului pe partea opusa a Lunii. La reintoarcere a fost observata o eclipsa totala de Soare pe America de Nord. Cu 26 min inainte de amerizare a fost detasat modulul de serviciu. Reintrarea, cu 39.645 km/h; "blackout" 3 min 14 s, apoi restabilite legaturile cu echipajul. Amerizare.
• Apollo-13 (11017 aprilie 1970). Echipaj: James Lovell, John Swigert si Fred Haise. Cand nava se indepartase de Pamant la 330.000 km un rezervor de oxigen lichid din modulul de serviciu a explodat; s-au avariat pilele de combustibil (sursa principala de energie electrica). A fost contramandata debarcarea selenara; survolul Lunii la 250 km si reintoarcere spre Pamant. Amerizare.
• Apollo-14 (31 ianuarie-9 februarie 1971). Echipaj: Alan Shepard, Stuart Roosa si Edgar Mitchell. A trecut echisfera cu 2.575 m/s. Orbita selenara: 107/313 km, apoi 15/115 km. Modulul lunar, cu Shepard si Mitchell, a debarcat in regiunea craterului Fra Mauro. Selenautii, de doua ori in activitati extravehiculare (4 ore 49 min, apoi 4 ore 35 min); au instalat o camera TV la 15 m de modul, vela de vant solar si antena parabolica, reflectorul laser, statia ALSEP (conectat generatorul SNAP-27); au debarcat gabrioleta (MET); au prelevat mostre de roca (42,8 kg). S-au indepartat cu gabrioleta pana la 1.100 m; cu un magnetometru, instalat la 10 m de gabrioleta, au masurat campul magnetic. Popas selenar 33 ore 30 min. La 7 februarie, desatelizarea navei. La reintoarcere, 4 experiente de fizica: electrofereza, transfer de caldura, dispersia lichidelor si incalzirea unor materiale in imponderabilitate. Amerizare.
• Apollo-15 (26 iulie-7 august 1971). Echipaj: David Scott, James Irwin si Alfred Worden. Tractiunea la start, 3.522 tf (motoare ameliorate); nava de 46,7 t (44,3 t anterior) modul lunar, 16,4 t (15,2 t anterior), 600 kg incarcatura utila (150 kg anterior); 140 t in orbita circumterestra (169,4/171,3 km). Aselenizarea pe tarmul Marii Ploilor, la poalele Apeninilor (5^oE, 27^oN); praf 15-30 cm, dificultati la mers si la inaintarea automobilului LRV. Popas selenar 66 ore 54 min 30 s; 3 iesiri (prima, 6 ore 34 min 14 s; celelalte, mai scurte; durata totala EVA, 18 ore 33 min). Cu automobilul electric selenautii s-au indepartat 10-15 km la o iesire. S-au facut foraje pana la 3 m adancime; au fost prelevate mostre de roca (76,6 kg). Startul selenar a fost televizat, prin camera de pe automobil (parcat la 100 m de modul). Worden, din cabina, a efectuat observatii, masuratori cartografice si gravitationale; s-au folosit aparatele SIM, din modulul de serviciu (camere: cartografica, panoramica si stelara). Dupa transferul navei pe orbita 100/140 km a fost lansat un subsatelit, pentru explorari timp de un an. Nava s-a inscris pe traiectoria de zbor retur la 4 august. Worden a efectuat 3 iesiri pentru recuperarea aparaturii SIM. A fost studiat fenomenul "light flashing". Modulul de serviciu s-a detasat cu 15 min inainte de reintrarea in atmosfera. Amerizare.
• Apollo-16 (16-27 aprilie 1972). Echipaj: John Young, Charles Duke si Thomas Mattingly. Aselenizarea, la 21 aprilie, in regiunea craterului Descartes. Au fost debarcate statia ALSEP si automobilul LRV, o camera color si un telescop UV, cu declansare automata. S-a forat in scoarta pana la adancimea de 3 m, pentru plantare de captori termici si prelevare de mostre de roca. Selenautii, in activitati extravehiculare de 3 ori (21 ore 38 min - max 7 ore 12 min). Parcursul in automobil, 27,1 km; o colina (506 m) a fost escaladata pana la cota 230 m. A fost instalat un mortier, declansabil dupa parasirea Lunii, pentru studierea seismelor produse; s-au detonat 21 calupuri de trotil, pe un lant pirotehnic. S-au recoltat 95,4 kg roci. Inaintea desatelizarii navei a fost lansat subsatelitul selenar nr. 2 Mattingly, din orbita de asteptare, a efectuat observatii, masuratori, experiente, cartografiere, iar dupa desatelizarea navei a iesit din cabina, pentru recuperarea casetelor camerelor (cartografica si panoramica); a expus 10 min la radiatii UV cutia MEED, cu esantioane biologice (experienta MRSE); pe tot timpul zborului, o alta cutie, similara, Biostack, a fost expusa radiatiilor cosmice in cabina. In etapa zborului retur s-au efectuat experiente stiintifice si tehnologice; s-a cercetat fenomenul "light flashing"; au fost studiate unele procese fizice in imponderabilitate (electroforeza s.a., producerea de vaccinuri, preparate chimico-farmaceutice, bile sferice, cresterea cristalelor, aliaje, sudura). Au fost verificate materiale si instalatii destinate statiei orbitale Skylab (starea hublourilor si a opticii, conservarea hranei in diferite ambalaje).
• Apollo-17 (7-19 decembrie 1972). Echipaj: Eugene Cernan, Harrison Schmitt si Ronald Evans. Echigravisfera (263.000/61.900 km) a fost trecuta cu viteza minimala (718 m/s). La 10 decembrie, nava in orbita selenara (94/316 km, apoi 24/106 km). Modulul lunar a descins la 11 decembrie, langa craterul Poppy (30^o45', E, 20^o09' N). A fost instalata statia ALSEP (emitator-receptor radio, generator nuclear, gravimetru LGS, geofoni LPS, detector de atmosfera LACE, dispozitiv LEAM, pentru masurarea bilantului materiei ce o primeste si o pierde Luna, aparat Heat Flow, pentru masurarea fluxului de caldura ce provine din interiorul Lunii). Au fost forate doua coloane (2,5 m), s-au extras carote si s-au introdus termocupluri; in alta coloana s-a introdus un detector de neutroni (LNP). Experienta SEP: s-a asezat pe sol un radioemitator si s-au inregistrat semnalele pe automobilul electric Rover din locuri de unde nu era radiovizibil emitatorul (s-a cercetat comportarea solului ca antena repetitoare). A doua iesire, dupa 6 ore de somn si doua mese. Excursie in automobil cu 11 km/h; 19,6 km. Parcurs total, 36,1 km. Activitate extravehiculara, 7 ore 37 min. La a treia iesire, Soarele fiind la 40^o deasupra orizontului, a fost pus in functiune detectorul de radiatii cosmice, pentru semnalarea eruptiilor cromosferice. Au fost sapate o transee de 7 cm adancime si doua carote mai profunde. Evans, din nava satelizata, a efectuat sondaje radar (cu doua antene retractabile). Alte explorari s-au efectuat cu complexul SIM. Au fost detonate cartuse si s-au inregistrat exploziile, prin geofonii ALSEP; 2.722 g la 2.500 m, 57 g, la 150 m departare de statie. La 16 decembrie, desatelizarea navei (75 revolutii). Evans pe drumul retur a recuperat filemele camerelor, benzile sondei radar si o caseta cu 5 soareci, in tuburi de aluminiu, cu detectori minusculi de radiatii cosmice fixati pe cap, pentru observarea fenomenului "light flashing". Amerizare. Bilant: cel mai lung zbor selenar al unei nave pilotate (301 ore 51 min); 115 kg roci (384 kg la cele 6 misiuni); popas pe Luna, 75 ore; evolutie pe orbita circumlunara, 147 ore 48 min; timp total in activitati extravehiculare, 23 ore 12 min.